INVIDIA
Subtil se-ascunde-n noi şi tace,
Dar ce mult rău în lume face
Când gura larg ea şi-o desface!
Invidia e foarte-amară,
Ce mulți prieteni ea separă,
Ce-uşor răneşte şi doboară!
Ea nu se bucură de bine,
Ci când spre altul greul vine;
N-are bun simț şi nici ruşine!
Sub masca ei e răutate,
Fățărnicie, falsitate,
Mândrie, ură, nedreptate!
Invidia e practicată
De foarte mulți în lumea toată,
E haina 《grav》 cea mai uzată!
O porți şi tu cumva „creştine”?
Fii sincer, dacă vrei, cu tine;
Te roade mult? Ți-e ciudă bine?
Oricine-ai fi, ai grijă mare,
Tu soră sau tu frățioare,
Că de invidie se moare!
Amin.
08 mai 2020